Krypteria's Clumsy Words

O Stare De Spirit

Tablou

Azi-noapte-n vis mi-ai aparut ca un tablou.

Un tablou perfect, cu unghiuri drepte si rama sculptata intr-un bordeaux descult. Mai intai ti-ai desenat ochii, de-un verde prafuit cu fasii de soare aurii, ochi pe care-ti sunt scrise visele cele mai simple.

Apoi ai inceput sa-ti modelezi tampla, obrajii, barbia, dar ti-am furat pensula cu gandul si am rugat-o sa te picteze cum te stiu eu. Por cu por, vena cu vena, fir cu fir.

Si, Doamne! Daca m-as inscrie la un concurs de pictura, mi-ar da premiul in aplauze pentru cate detalii am putut cuprinde! Pana si tu, tablou tacut, mi-ai zambit cand am aratat lumii cum arata „sufletul meu”.

Anunțuri

Februarie 6, 2015 Posted by | Uncategorized | Lasă un comentariu

Inimaginable

Închide-ţi ochii transparenţi

cu o petală umbrită de bruma dimineţii,

strânge-mă-n palma inimii tale

şi acoperă-mă cu petale de cristal albastru.


Toarnă-mi într-un pahar o părticică din fericirea ta,

îmbrăţişează-mă într-un cerc de pulbere argintie,

leagă-mă cu un fir infinit de corpul tău fraged

şi lasă-te atras de adâncimea mării.


Pictează-mă în curbe alb-negru,

curbe prăfuite ca blana unei zebre,

conturează-mă cu-o cerneală fosforescentă

Şi dă-mi drumul să zbor cu licuricii nopţii.

Martie 15, 2010 Posted by | Uncategorized | 2 comentarii

Hai vino!

Ana: hai vino! aşează-te lângă mine!
Călin: nu pot
Ana: străduieşte-te
Călin: nu am loc
Ana: de cine?
Călin: e strâmt pe scaun
Ana: cine a zis că e un scaun?
Călin: păi atunci ce e?
Ana: e o băncuţă verde, lungă… parcă e infinită…
Călin: în parc sau în oraş?
Călin: sunt pomi sau gărduleţ viu?
Ana: în parc
Ana: pomi, un râu şi 2 lebede
Călin: şi e vară
Ana: da
Călin: şi păsărele ciripesc
Ana: şi se sărută
Călin: ele
Ana: da, ele
Ana: şi se alintă..
Călin: şi începe ploaia
Călin: dar nu pleacă
Ana: nu
Ana: se bagă sub o frunză
Ana: dar pe mine mă picură
Călin: păi vino mai aproape
Ana: nu am loc
Călin: acum ai..
Călin: îţi simt respiraţia
Ana: e rece..
Călin: din cauza ploii
Călin: dar ai obrajii roşii
Călin: şi pleoapele pline de apă
Ana: si tu picături pe obraz..
Călin: s-au scuturat
Călin: că doar ne-am sărutat
Ana: a ieşit soarele, se vede curcubeul
Călin: te iau de mână şi fugim
Călin: şi sărim prin băltoci
Ana: şi avem şosete albe, s-au murdărit
Călin: dar nu ne interesează
Ana: hai să inotăm
Ana: în râul infinit
Ana: să ne ducă departe
Călin: dar e frig
Ana: sunt cu tine
Călin: eu simt fiorii
Ana: păi te sărut pe gât
Călin: mă gâdili
Călin: dar îmi place
Ana: hi! hi!
Ana: drăgălaşule
Călin: eu zic să ne oprim în iarbă să păşim
Ana: sub copacul nostru
Călin: să ne întindem
Călin: la cer să ne uităm
Călin: te ţin de mână strâns
Ana: nu-mi da drumull, te rog!
Călin: te sărut şi mâna în păr ţi-o plimb
Ana: ..de ce mă iubeşti?
Călin : că văd în tine copilăria mea
Ana: doar atât? eu văd în tine totul
Călin: e greu acum suntem doar la inceput
Călin: dar mă străduiesc
Călin: de tine să mă apropii
Călin: cât pot de mult
Ana: să nu mă cerţi, mă-ndrăgostesc de tine..
Călin: nu am de ce
Călin: mă simt la fel ca tine
Călin: visător
Călin: visez să fie bn
Călin: cu cineva lângă mine
Călin: aceea eşti tu
Călin: şi sper ca totul să fie bine
Călin: să nu ne certăm
Călin: şi totul să fie perfect
Ana: o să fie, am eu grijă de tine
Ana: e deja perfect
Ana: eu visez la o viaţă alături de tine, tu la ce visezi?
Călin: eu visez la o familie şi un cămin alături de tine
Ana: tu mă completezi
Călin: impreună ne completăm
Ana: suntem un TOT iubitule
Călin: m-ai înmuiat
Ana: nu-i nimic, sunt aici
Călin: e greu
Călin: te simt prea puţin
Ana: de ce? nu îţi ajunge sufletul meu?
Călin: ba da
Călin: dar îl vreau să fie aici
Călin: cu totul
Ana: este cu totul, trebuie să-l simţi doar
Călin: dar tu îl simţi pe-al meu?
Ana: Da, îmi mângâie inima…

Martie 15, 2010 Posted by | Uncategorized | Lasă un comentariu

Roua dimineţii

tu, ploaie de vară asupra-mi.

astupă-mă cu stropii-ţi răcoritori,

sculptează-mi trupul într-o ramă nouă,

şi fredonează-mi din versurile cântului cuptor.

Plimbă-mă-n braţele Deltei, udă-mi pielea cu aromă de nufăr,

şi înfăşoară-mă într-un pumn de petale trandafirii.

lasă să-mi înmoi picioarele în spuma albă a florilor,

şi lasă să-mi curgă pe pleoape,

Roua dimineţii.

Martie 15, 2010 Posted by | Uncategorized | Lasă un comentariu